Întâlnirea bilaterală dintre ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea și Phil Hogan, comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, 21 martie a.c., la Bruxelles

21 martie 2017 0

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a avut luni și marți, 20-21 martie a.c. la Bruxelles, o serie de întrevederi bilaterale. La întâlnirea cu Phil Hogan, comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, au fost prezenți și directorul general Jerzy Plewa, directorul general adjunct Mihail Dumitru, precum și alți membri ai cabinetului Hogan.

Pe agenda reuniunii s-au regăsit teme deosebit de importante pentru agricultura României, precum bunăstarea animalelor, problematica schimbărilor climatice din perspectiva irigațiilor și a speciilor benefice biodiversității, precum salcâmul, sprijinul cuplat și Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020. Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă constructivă, favorabilă identificării unor soluții durabile pentru fermierii români.

Astfel, pentru măsura privind bunăstarea animalelor, Comisia Europeană a anunțat ca România urmează sa primească o scrisoare cu privire la deblocarea celor 25 mil euro. Comisia Europeană a menționat ca există posibilitatea plătirii către beneficiari a unei tranșe de 75%. Regulamentul(UE) 640/2014 va fi modificat în ceea ce privește sistemul de sancțiuni, respectiv supra declararea. Perspectiva adoptării actului normativ este de trei luni, cu efect retroactiv și pentru anul 2016.

Referitor la tema irigațiilor, comisarul a mulțumit ministrului român pentru abordarea constructivă din cadrul Comitetului de monitorizare din 14 martie a.c. de la București, fapt determinant în identificarea unei soluții care să ofere României posibilitatea de a-și extinde suprafața irigabilă. Comisarul a salutat depășirea obiectivelor inițiale ale planului de dezvoltare rurală, fapt care constituie un motiv în plus pentru aprobarea celei de-a 4-a modificări a PNDR.

Referitor la includerea suprafețelor cu salcâm în Zonele de interes ecologic, Phil Hogan a subliniat că modalitatea de clasificare a unei specii drept zonă de interes ecologic reprezintă responsabilitatea statelor membre. Comisarul a felicitat România pentru determinarea în clarificarea problemelor indicate de către Comisia Europeană pentru schemele de sprijin cuplat (pentru 2017 – 2020). A menționat că din cele 18 scheme supuse analizei, 15 sunt complet soluționate, indicând disponibilitatea de a găsi soluții și pentru cele trei măsuri care vizează sectorul zootehnic.

Asupra temei privind viitorul PAC 2020, ambii oficiali au salutat importanța promovării tehnologiilor moderne și sprijinirea reînnoirii generațiilor de fermieri, prin facilitarea accesului la terenuri și finanțare.

[…]

INFORMARE DE PRESĂ

21 martie 2017 0

În vederea lansării măsurilor propuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face toate eforturile pentru simplificarea Ghidurilor Solicitantului aferente măsurilor propuse în calendarul aprobat în Comitetul de Monitorizare, ținând cont de faptul că au fost aprobate, în cadrul aceluiași Comitet, linii de finanțare de aproximativ 2 miliarde euro.

În acest sens, în perioada 21-22 martie a.c. se desfășoară la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, grupuri de lucru cu principalii stakeholderi din domeniu și cu reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de Ghidurile Solicitantului, în vederea lansării la timp a măsurilor din PNDR.

[…]

România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

21 martie 2017 0
România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

[…]

Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

20 martie 2017 0
Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru  Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

În data de 15.03.2017 a avut loc prima întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferentă anului 2017, întâlnire prezidată de domnul secretar de stat Alexandru Potor la care au participat un număr de 32 membri, alături de reprezentanții Autorității de Management pentru PNDR, reprezentanții AFIR, reprezentanții APIA și ai Directoratului General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate și aprobate în unanimitate propunerile de modificare a criteriilor de selecție aferente submăsurilor pentru realizarea de investiții in exploatațiile agricole/pomicole, în procesarea/marketingul produselor agricole ori pomicole, pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol, pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol/pomicol, precum și calendarul lansărilor aferente anului 2017 și alocările propuse.

Astfel, începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile destinate atât beneficiarilor publici cât și beneficiarilor privați. Alocarea totală a masurilor însumează o valoare de aproximativ 2 miliarde euro, din care suma de 800 milioane Euro destinată beneficiarilor publici și peste 1 miliard euro pentru măsuri destinate beneficiarilor privați.

În luna martie vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici, respectiv:

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri agricole cu o alocare a sesiunii de 32,7 milioane euro

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri de acces silvice cu o alocare a sesiunii de 88, 7 euro

Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică” cu o alocare a sesiunii de 356,1 milioane euro

Submăsura 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural cu o alocare a sesiunii de 100,4 milioane euro

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta irigații cu o alocare a sesiunii de 150 milioane euro va fi lansată în luna aprilie.

Cu privire la Submăsura 4.3 componenta irigații, în cadrul Comitetului de Monitorizare au fost prezentate membrilor și agreate de comun acord concluziile discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene privind modificarea fișei măsurii cu impact asupra suprafeței potențial irigabile viabilă din punct de vedere economic, respectiv creșterea acesteia de la 823.000 ha la 1,8 milioane ha, în conformitate cu Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, putându-se astfel realiza investiții de modernizarea infrastructurii secundare de irigații pe o suprafață de 619.000 ha irigate în trecutul recent (perioada 2007-2016).

S-a agreat totodată ca în cadrul celor 1,8 milioane de hectare viabile să fie realizate investiții oriunde, în limita celor aproximativ 620.000 hectare (utilizate în trecutul recent) pentru care se consideră că există resurse de apă suficientă.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În anul 2017 vor fi lansate următoarele Submăsuri:

În luna aprilie:

4.1” „Investiții in exploatațiile agricole” – componenta vegetal- 105 milioane euro

4.1” „Investiții in exploatațiile agricole” – componenta zootehnic- 80 milioane euro

4.1a „Investiții in exploatațiile pomicole” – 100 milioane euro

6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – 170 milioane euro

6.2 ” Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”- 18,3 milioane euro

6.4 “Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”- 35 milioane euro

9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol- 5 milioane euro

9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” – 2 milioane euro

Pentru luna mai:

4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole – 100 milioane euro

4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor pomicole- 12 milioane euro

19.3 – Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL- 16,5 milioane euro

În luna iulie:

Schema ajutor de stat aferenta submăsurii 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole in vederea obținerii de producției neagricole” – 70 milioane euro

Schema ajutor de stat aferenta submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” – 5 milioane euro

8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” – 50 milioane euro

15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu” – 117,8 milioane euro

Pentru luna august:

16.1 -“Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse”- 5, 7 milioane euro

16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” – 6,6 milioane euro

16.4 – Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol – 1,9 milioane euro

16.4a – Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul pomicol – 2 milioane euro.

[…]

COMUNICAT DE PRESĂ

18 martie 2017 0

Referitor la articolele publicate în mass-media cu privire la condițiile în care s-a asumat realizarea unor programe de susținere a produselor deficitare în balanța comercială, respectiv a programului de susținere a producătorilor de carne de porc din ferme românești, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

Analiza asupra produselor cele mai deficitare în balanța comercială a României a fost făcută pe date publice și a avut în vedere identificarea primelor două produse deficitare din această balanță, respectiv a produselor unde importul de produs depășește în termeni maximi exportul de produs și capacitatea internă de producție.

Programul de susținere a produselor deficitare nu și-a propus un scop limitativ, în sensul de a se referi doar la două produse în opt ani, ci de a veni, cu scheme de sprijin, in fiecare an, pe primele două produse deficitare rezultate din balanța comercială a României, așa cum este ea comunicată de către Institutul Național de Statistică.

Astfel, dacă în primul an, produsele deficitare sunt tomatele și carnea de porc, pentru anul următor, produsele pentru care se caută finanțare vor fi cele care vor rezulta din analiza anuală a acestei balanțe comerciale. Fiecare schemă de sprijin se acordă pe o perioada de opt ani, considerându-se că această perioadă este una suficientă pentru echilibrarea capacității de producție interne și asigurarea consumului de produse alimentare din piața autohtonă.

România importă cca 230.000 tone porci și carne de porc (circa 30.000 tone porci vii și 200.000 to carne de porc), în valoare de circa 350 milioane euro și exportă circa 4000 to carne și produse din carne de porc.

În ceea ce privește sectorul de creștere a suinelor trebuie menționat, încă de la început, că acest sector a fost unul care, după anul 1989 a întâmpinat cele mai mari dificultăți, din cauza subvenționării precare, a costurilor de producție din ce în ce mai mari, a concurenței cu piața europeană și a altor factori care au apărut și pe care o să-i prezentăm în continuare.

Pentru a vă face o imagine asupra modului în care carnea de porc, carcasa de porc a fost susținută în România, ar trebui să prezentăm o comparație cu alte sisteme de finanțare pe alte specii de animale.

Astfel, dacă la bovine subvențiile oferite potrivit reglementărilor europene ajung la peste 600 de euro pe cap de animal, la porcine, plata pe bunăstare ajunge la cel mult 30 euro/cap de animal, crescătorii de porci neavând dreptul la alte subvenții.

Însă plata pe bunăstare nu este o subvenție care se cuvine doar pentru că un crescător crește animalele. Plata pe bunăstare înseamnă acoperirea unor costuri care țin de diminuarea capacităților de producție, de costuri privind condițiile de transport și de creștere a animalului. Iar asta se petrece în contextul în care, la o carcasa de 100 de kg, 40% din costul de producție o reprezintă costul purcelului tânăr importat, iar 45% o reprezintă costul furajelor (la un cost al purceilor de cca 50 euro/cap).

​Dintr-o altă perspectivă, în domeniul creșterii animalelor, concurența cu produse din afara țării a avut influențe negative în valorificarea produselor obținute. Acestui context i s-au adăugat și disfuncționalitățile pieței, care periclitează existența unei economii funcționale și echitabile în acest sector, confruntat și în prezent cu dificultăți legate de pierderile de venit ale producătorilor, cauzate de perturbările înregistrate pe piață: embargoul impus de Federația Rusă la începutul anului 2014, seceta severă din anii 2015 și 2016 care a condus la creșterea costurilor inputurilor în cadrul exploatațiilor agricole.

În plus, continuă să se înregistreze un deficit de produse proaspete, atât pentru consum direct, cât și pentru industria alimentară.

De asemenea, în prezent, producătorii de carne de porc înregistrează pierderi de venit considerabile din cauza contextului global nefavorabil, în ceea ce privește dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă.

Deși înainte de anul 2014 România nu a fost unul dintre statele exportatoare de produse agricole în Federația Rusă, instituirea embargoului din vara anului 2014 a afectat în mod indirect producătorii români din cauza surplusului de produse existent pe piața UE. Ca urmare, scăderi severe ale prețurilor au fost înregistrate chiar și în perioade în care acestea ating în mod normal vârful de sezon.

În prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producția internă.

Având în vedere contextul volatilității tot mai persistente manifestate pe piața Uniunii Europene şi mondiale agroalimentare,  distorsionarea mecanismului cerere-ofertă urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă şi reducerea exporturilor pe unele pieţe tradiţionale, producătorii de carne de porc din România se confruntă cu presiuni deosebite în valorificarea producţiei, care afectează grav competitivitatea, fapt ce poate avea consecinţe importante asupra PIB-ului, asupra menţinerii activității de creștere a porcinelor.

De asemenea, pentru a se asigura securitatea alimentară a populaţiei este nevoie de menţinerea capacităţilor de producţie locale cu referire directă la producţia primară şi unităţile de procesare, precum și realizarea unui procent echitabil de produse pe rafturile magazinelor care să consolideze poziţia producătorilor români și creșterea valorii adăugate.

Prin acordarea ajutoarelor de stat în domeniul creșterii porcinelor, se urmărește eficientizarea activităţii acestui sector, asigurarea necesarului de consum intern de produse proaspete, obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, a unei eficienţe economice în realizarea şi valorificarea acestora, acoperirea pierderilor de venit înregistrate de crescătorii de porcine, precum și evitarea migrației din mediul rural, odată cu crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea, prin prezentul program se mențin efectivele de porci care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, aceasta determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.

Având în vedere cele de mai sus, ne exprimăm pe de o parte convingerea că reprezentanții mass-media vor înțelege că acest tip de ajutor de stat are ca obiectiv salvarea unui sector economic aflat în declin, precum și interesul de a pune pe masa consumatorului român carne românească proaspătă și de calitate.

​Ne exprimăm regretul că o intenție de a crea un echilibru pe piața românească și de a salva locuri de muncă și activități productivă este adusă în derizoriu doar pentru că există o posibilitate mediatică de exploatare tendențioasă și direcționată a unui subiect predilect. Așa cum nu putem agrea că o astfel de abordare poate fi una corectă și constructivă dacă dorim dezvoltarea capacităților de producție a României.

[…]

Solariile din Colibași, vizitate de ministrul Petre Daea

16 martie 2017 0
Solariile din Colibași, vizitate de ministrul Petre Daea

În data de 15 martie 2017 ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea, s-a deplasat la mai multe solarii din localitatea Colibași, județul Giurgiu, la centrul local APIA Comana, la sediul Primăriei Colibasi și la ferma Agroindustriala Pantelimon.

În solariile din Colibasi, ministrul a apreciat evoluția răsadurilor de roșii ale mai multor beneficiari înscriși în Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate, subliniind faptul că producătorii agricoli trebuie să se organizeze pentru a-și putea valorifica producția într-un mod mai avantajos.

În acest context, ministrul a afirmat ca în localitatea Colibași sunt solarii și sere pe o suprafață de patru sute de hectare și că legumicultorii de aici au fost de acord să se organizeze într-o cooperativă, pentru a-și putea valorifica mai bine pe piață marfa obținută. Ministrul a salutat inițiativa membrilor cooperativei BIOPROD, cu un număr de şase membri fondatori, constituită la finele lunii februarie 2017, la doar o lună de zile de la prima sa vizită în Colibași în calitate de ministru.

Ministrul a mers să vadă și sediul unde se va construi cooperativa, în cadrul căreia se va regăsi un depozit de legume finanţat din resurse proprii. Construcţia urmează a se finaliza în lunile iulie-august, iar dotarea depozitului va fi făcută prin accesarea de fonduri europene, prin măsuri din PNDR 2014 -2020.

La finalul vizitei din județul Giurgiu, ministrul Agriculturii s-a deplasat și la Centrul APIA de la Comana pentru a vedea cum decurge procesul de primire a cererilor de sprijin.

Referitor la campania pentru anul 2017, Petre Daea a spus ca depunerea de cereri a început cu data de 1 martie și să se va încheia pe 15 mai. Până acum, la Centrele județene/locale APIA au fost programați un număr de 171.900 fermieri, din care s-au prezentat la APIA un procent de 72,02 %, respectiv 123.797 fermieri, în campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017.

Vizita în teren a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a continuat în județul Ilfov, la ferma Agroindustriala Pantelimon.


{gallery}galerie-foto/2017/03.martie2017/16.03.2017/{/gallery}


[…]

1 81 82 83 84 85 106