Dezbatere dedicată Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, găzduită de Parlamentul României

19 martie 2019 0

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat în 19 martie 2019 la Reuniunea dedicată Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, ce s-a desfășurat la Parlamentul României.

Cu această ocazie, în cadrul sesiunii dedicate dezbaterii Bugetului Politicii Agricole Comune, secretarul de stat Botănoiu a punctat câteva elemente definitorii: „Continuarea convergenței externe a plăților directe este un aspect pozitiv, pe care îl susținem, România pledează pentru un plafon anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, cel puțin la nivelul din 2019, de cca. 1,9 miliarde euro. Salutăm aplicarea degresivității, și susținem demersurile de simplificare a PAC. Totodată, constatăm menținerea sprijinului pentru tinerii fermieri și o extindere a efortului programatic către dezvoltarea satelor inteligente. De asemenea, suntem de acord menținerea celor doi piloni ai PAC și a instrumentelor de management al riscurilor în agricultură, precum și cu necesitatea stimulării cercetării și inovării în domeniul alimentației, agriculturii, dezvoltării rurale și al bioeconomiei cercetării și inovării agricole”.

În discursul său, secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a subliniat că sub nicio formă nu poate fi acceptată plafonarea plăților directe care va afecta grav fermele mari, ce respectă standardize de mediu și care vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din țările terțe. Fermele de mărime mai mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte și contribuie esențial la economia țării. Un alt aspect cu care România nu este de acord vizează cofinanțarea națională a plăților directe care ar determina o concurență neloială între statele membre dar, mai ales, va mări și mai mult decalajul între Est și Vest, ca urmare a existenței unui surplus de capital (inclusiv bugetar) în statele dezvoltate cu un deficit de capital, în statele mai puțin avansate.

Secretarul de stat Botănoiu a vorbit în cadrul dezbaterii și despre reînnoirea generațiilor, subliniind că ”atragerea și menținerea tinerilor în zona rurală, facilitând transferul fermelor, accesul la teren, finanțare, instruire și inovare, trebuie să constituie propuneri concrete de sprijin pentru atragerea tinerilor în mediul rural și să vizeze măsuri în domeniul agricol (sprijin pentru instalare, pentru tineri fermieri), fiscale (facilitatea creditelor), sociale (dezvoltarea de activități non agricole în mediul rural pentru creșterea atractivității), educaționale și patrimoniale (facilitarea transferului fermei, încurajarea pensionării celor vârstnici pentru a atrage fermierii tineri)”.

Reuniunea va continua miercuri, 20 martie 2019, cu o discuție privind încurajarea micilor fermieri în noul context bugetar şi al revoluției digitale şi lanțurile alimentare.

Au fost invitați să susțină prezentări directorul general adjunct, al Direcției Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Comisiei Europene, Mihai Dumitru, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare durabilă din Parlamentul European, Gabriela ZOANĂ, președintele Comisiei pentru agricultură, Parlamentul Croației Domnul Tomislav PANENIC, și Secretarul general, European Landowners’ Organization, Thierry de l’ESCAILLE.

[…]

Instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

19 martie 2019 0
Instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

În ședința din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Astfel, prezentul act normativ stabileşte valoarea totală maximă a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2019, de 72.075.000 lei, din care 34.525.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 37.550.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, iar aceasta se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Având în vedere că pe parcursul unui an, în exploatațiile de creștere a animalelor au loc variații ale efectivelor, prin prezentul act se reglementează posibilitatea rectificării cererii inițiale și ajustarea sumelor solicitate, în cazul în care se înregistrează diminuări de efective mai mari de 10% pe beneficiar.

Ținând cont de faptul că, în etapa de verificare a cererilor inițiale, centrele județene APIA nu aprobă sume, ci doar le determină, le centalizează și le comunică la APIA central, se impune modificarea corespunzătoare pentru această acțiune, în sensul înlocuirii termenului „aprobă” cu ”determină”.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, precum și pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, se depun lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat.

[…]

Au fost aprobate plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal și zootehnic

19 martie 2019 0
Au fost aprobate plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal și zootehnic

În ședința din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor națioanle tranzitorii este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).   

În sectorul vegetal fondurile se distribuie astfel: 102.361.800 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6.600 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656.200 euro pentru tutun; 100.800 euro pentru hamei; 1.818.600 euro pentru sfeclă de zahăr. Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare.  

De asemenea, sumele pentru sectorul zootehnic vor fi repartizate astfel: 22.228.800 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;  93.416.400 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;  46.877.400 euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

Pentru sectorul vegetal fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateaze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cînepă este necesară autorizație de cultivare.

Fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dețină exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de referinţă; (ANT bovine lapte),  solicitantul să fi deținut un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE; (ANT bovine carne), efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată; (ANT ovine /caprine).

           

În urma acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 189.000 fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT și se vor efectua plăți pentru 11 milioane capete de animale și 1.4 milioane tone de lapte.

[…]

Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală continuă să crească: 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016

19 martie 2019 0
Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și  dezvoltare rurală continuă să crească: 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

  • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
  • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
  • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
  • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
  • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2019/calendar-estimativ-lansare-sesiuni-PNDR-trim-I-2019.pdf.

[…]

Ministrul Petre Daea participă la târgul AGRITEQ de la Doha

19 martie 2019 0
Ministrul Petre Daea participă la târgul AGRITEQ de la Doha

În perioada 19 – 22 martie 2019 va avea loc la Doha (Qatar) expoziția de agricultură, irigații, piscicultură, mediu, echipamente agricole moderne și tehnologie, organizată de Ministerul Municipalității și Mediului din Statul Qatar – AGRITEQ 2019. Aflat la cea de-a 7-a ediție, evenimentul revine pentru a evidenția inovația în domenii ca: agricultură, irigații, piscicultură, mediu, dar și pentru a identifica parcursul către securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă.

Expoziția este organizată pe secțiunile: Veteq – 640 mp (biotehnologie, medicamente veterinare, pesticide, incubatoare, vaccinuri, laboratoare etc), Foodteq – 5.500 mp (echipamente conservare, ambalare, produse din carne, produse lactate, ambalaje alimentare, produse organice, aditivi alimentari, produse piscicole etc) și Enviroteq – 756 mp (chimicale tratare apă, deșeuri organice, pompe puțuri, panouri solare, ambalaje păstrare lichide etc).

Expoziția va fi dispusă în 5 săli, pe o suprafață de 29.035 mp, cu 33% mai mare decât la ediția din 2018, alături de țara gazdă urmând a expune firme din 41 de țări față de 38 în anul precedent.

La Expoziția Agriteq 2019, România va fi reprezentată de un număr de 14 operatori economici din sectorul agricol și agroalimentar, care vor expune produse agroalimentare românești (carne și produse din carne de oaie, curcan, pui, produse lactate, mălai, gris, fructe proaspete și congelate, conserve legume și fructe: sucuri, zacuscă, sosuri, dulcețuri, compoturi), ceaiuri, tincturi, suplimente alimentare, apă minerală, etc, având alocați 252 mp, în regim de gratuitate, de către organizator. Facem precizarea că dintre firmele românești participante la expoziție, nouă sunt membre ale Asociaţiei ”Cooperativa Ţara mea”.

La această ediție a AGRITEQ, va fi prezent Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de directorul general al Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, Amelia Elena Rus și directorul general adjunct al Direcției generale Politici Agricole, Mihai Neagu.  

Expoziția vizează deschiderea de noi orizonturi pentru comerț și schimbul de experiență între țările participante, ținând cont că la acest eveniment vor participa firme locale și

internaționale specializate în echipamente și tehnologii în domeniul agricol, al irigațiilor, piscicol, precum și al mediului.

Consolidarea cooperării bilaterale în domeniul agriculturii s-a materializat prin încheierea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România (MADR) și Ministerul Municipalității și Mediului din Statul Qatar, semnat la Doha, la data de 06 noiembrie 2018. În urma acestui demers a fost constituit Comitetul tehnic responsabil cu implementarea prevederilor Memorandumului privind cooperarea în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Municipalității și Mediului din Statul Qatar, monitorizarea și evaluarea rezultatelor și progreselor obținute în urma implementării acestuia.

[…]

Principalele rezultate în urma Consiliului de Agricultură și Pescuit din 18 martie 2019

19 martie 2019 0
Principalele rezultate în urma Consiliului de Agricultură și Pescuit din 18 martie 2019

Pachetul de reformă a politicii agricole comune (PAC) pentru perioada post-2020

„Astăzi am realizat progrese importante în ceea ce privește conturarea poziției Consiliului cu privire la viitoarea PAC, dar sunt necesare lucrări suplimentare. Orientarea viitorului celei mai de durată și mai importante politici europene rămâne prioritatea noastră absolută”, a afirmat Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din România și președinte al Consiliului

Strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei

„Trebuie să regândim abordarea noastră în ceea ce privește producția de alimente și de energie dacă dorim să răspundem provocărilor viitoare ale schimbărilor climatice. Bioeconomia poate oferi soluții coerente și eficiente pentru un viitor mai durabil și pentru competitivitatea agriculturii europene”, a afirmat Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din România și președinte al Consiliului

Consiliul a purtat o discuție cu privire la strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei. În special, miniștrii au făcut schimb de opinii și bune practici puse în aplicare la nivel național și regional, cu scopul de a furniza informații pentru o punere în aplicare eficace și rapidă la nivelul UE a strategiei actualizate. În plus, miniștrii au explorat potențialele sinergii cu PAC și cu noul Program-cadru pentru cercetare și inovare.

Alte subiecte de pe ordinea de zi

Miniștrii au fost informați, de asemenea, cu privire la:

  • situația de pe piața cărnii;
  • decizia camerei tehnice de apel a Oficiului European de Brevete privind posibilitatea de a breveta produsele obținute prin metode clasicede îmbunătățire a plantelor;
  • rezultatul atelierelor organizate de Grupul operativ al Comisiei privind apa și agricultura, în Danemarca și România;
  • pescuitul la scară mică, în contextul noului cadru financiar multianual.

 {gallery}galerie-foto/2019/03.martie2019/18.03.2019/{/gallery}

[…]

1 2 3 153