Derogările din decembrie 2020 privind utilizarea neonicotinoidelor supără nouă ONG-uri. Oros, scos la tablă

Derogările din decembrie 2020 privind utilizarea neonicotinoidelor supără nouă ONG-uri. Oros, scos la tablă

O organizație de albinari, alături de alte opt ONG-uri susținătoare, au transmis sâmbătă, 16 ianuarie 2021, ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, o scrisoare deschisă prin intermediul căreia reprezentanții organizațiilor semnatare își exprimă nemulțumirea față de noile derogări cu privire la utilizarea neonicotinoidelor.

În documentul, citat, dr. Mircea Ciocan, președintele ROMAPIS, alături de ceilalți cosemnatari, condamnă decizia conducerii ministerului de resort pentru autorizările temporare emise, cu nr. 13335, 13336 și 13337/18.12.2020 și cere revocarea derogărilor privind neonicotinoidele.

Ciocan, alături de cosemnatari, consideră că aceste autorizări temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor „plasează România pe o poziție rușinoasă și retrogradă” printre țările membre ale blocului comunitar (UE27), contrar direcțiilor și cerințelor clar formulate în sensul celor de mai sus în «Pactul Verde European» și în special în strategiile «De la Fermă la Furculiță» și Strategia pentru Biodiversitate 2030

„(…) Situație care ne îngrijorează și sub aspectul elaborării Planului Național Strategic 2021(2023)-2027, unde constatăm un nivel foarte scăzut, poate chiar inexistent, de ambiție în privința reducerii utilizării pesticidelor și identificării soluțiilor alternative, documentele de programare de până acum făcând complet abstracție de o verigă esențială din producția agricolă – polenizatorii domestici și sălbatici.

„Mai considerăm, domnule ministru, că emiterea «pe bandă rulantă» de derogări anuale de către România reprezintă un precedent periculos pentru întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ și o încurajare pentru forțele interesate în tergiversarea măsurilor de tranziție către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea țării noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept țara unde se vrea și se poate ceea ce în societățile avansate nu se mai poate de ani buni.

„În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informațiile vehiculate în presă despre existența unor presiuni pentru ca România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide la nivelul UE”, scriu cosemnatarii în documentul de poziție.

Decizie aflată din presă

Conform spuselor reprezentanților organizațiilor semnatare, decizia de autorizare temporară a utilizării celor trei 

a fost aflată de aceștia din presă, nu prin informare directă a apicultorilor, cum era normal.

Semnatarii arată cu degetul indirect și către marile organizații de fermieri, care ar fi făcut lobby pe lângă ministerul de resort pentru aprobările necesare în vederea acordării derogării.

„Am aflat cu mare mâhnire că MADR a autorizat și în acest an, cu caracter de urgență și ca pretinsă situație excepțională, într-al VIII-lea an consecutiv, utilizarea temporară a tuturor celor trei insecticide din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) pentru impregnarea semințelor de floarea-soarelui și sfeclă de zahăr.

„Am luat la cunoștință de această situație nu direct de la instituția pe care o conduceți, ci din presă, deoarece, în acest an, nu ați mai considerat necesar să informați în avans și apicultorii, dar ați dat curs în mod necondiționat cererilor a patru organizații ale marilor fermieri care v-au solicitat și în acest an autorizarea acestor molecule prin derogare de la interdicția europeană.

„Vă atragem respectuos atenția, domnule ministru, că regulamentul european 1053/2013 are prevederi stricte în privința repetării derogărilor de acest fel, care sunt concepute de legiuitor ca soluții de ultimă instanță, în situații cu adevărat de urgență și cu caracter excepțional.

„În opinia noastră, MADR nu a îndeplinit condițiile de emitere repetată a acestor derogări care s-au făcut prin abuzarea legislației europene, motiv pentru care solicităm corectarea acestor erori grave prin revocarea autorizațiilor nr. 13335, 13336 și 13337/18.12.2020.

„De aceste autorizări beneficiază, pe termen scurt, un număr redus de entități implicate în practicarea unei agriculturi intensive, dar sunt în dauna mult mai multor alți actori din domeniul agricol al României, cu consecințe dezastruoase asupra mediului și cu riscuri majore pentru sănătatea populației, toate documentate științific la nivel internațional”.

„(…) Suntem convinși, domnule ministru, că dacă Uniunea Europeană va lua asemenea decizii, acestea vor fi corect și solid fundamentate din punct de vedere științific și vă solicităm ca, înainte de a decide adoptarea unei asemenea poziții a României în raport cu UE, să procedați la consultarea întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile, toți aceștia fiind afectați de utilizarea pesticidelor, deci de deciziile MADR în această direcție”, au mai scris cei de la Romapis, alături de Asociația WWF Romania, Asociația Eco Ruralis, Asociația Kogayon, Bankwatch România, Fundația Eco-Civica, Greenpeace CEE România, Proiectul de cooperare Just Food, 2Celsius, în calitate de cosemnatari.